Dincolo de açaí: Amazonul pregătește următorul val de „superalimente” globale

În inima orașului Belém, pe malul unui râu tulbure care traversează Amazonul, un laborator instalat într-un fost depozit industrial testează ceea ce ar putea deveni următoarele „superfood-uri” ale lumii. Cupuaçu, taperebá, bacaba – fructe cu nume exotice, bogate în antioxidanți, fibre și acizi grași, ar putea urma traseul açaí-ului, care a cucerit târgurile sănătății din America și Europa.

Brazilia, gazda viitorului summit climatic COP30, ambiționează să transforme bogățiile naturale ale Amazonului într-o sursă sustenabilă de venit, protejând în același timp pădurea tropicală și comunitățile locale. „Există nenumărate superalimente ascunse în pădure, despre care lumea nici nu a auzit”, spune Max Petrucci, fondatorul companiei Mahta, care produce pudre nutritive pe bază de cacao, nuci braziliene și fructe locale.

Petrucci explică faptul că produsele lor, deși promovate printr-un marketing modern, au două obiective clare: sănătate și sustenabilitate. Mahta cumpără doar de la fermieri care folosesc practici agricole responsabile, plătind prețuri corecte și menținând un lanț de producție care nu degradează pădurea.

Transformarea fructelor în pulberi nu este doar o inovație practică, ci și o necesitate economică: multe dintre fructele amazoniene se strică în câteva zile, ceea ce face imposibilă exportarea lor ca produse proaspete. Prin liofilizare, nutrienții sunt păstrați, iar valoarea economică rămâne în Brazilia.

În Bioeconomy Park din Belém, cercetătorii lucrează cu mici afaceri locale pentru a testa metode mai bune de conservare și procesare. Açaí-ul este exemplul perfect al potențialului: recoltat de pe palmieri din Pará și vândut în smoothie-uri de peste 10 lire în Londra, fructul a devenit un simbol al tranziției către o economie bio-bazată.

Dar Amazonul înseamnă mai mult decât fructe. Regiunea, întinsă pe șase milioane de kilometri pătrați, este casa a aproape 30 de milioane de oameni care depind de resursele naturale pentru a trăi. În timp ce președintele Lula promite reducerea la jumătate a defrișărilor până în 2030, Brazilia încearcă să construiască un model economic care să combine protecția naturii cu dezvoltarea locală.

Un astfel de exemplu este Sarah Sampaio, care conduce o mică firmă de cafea în regiunea Apui, una dintre cele mai afectate de defrișări. Ea folosește agroforesteria – cultivarea boabelor de cafea sub umbra copacilor nativi –, o metodă care regenerează pădurea și permite fermierilor să își cultive și propriile alimente. Cafeaua ei premiată demonstrează că producția durabilă poate genera atât profit, cât și biodiversitate.

Totuși, specialiștii avertizează că dezvoltarea bioeconomiei trebuie gestionată cu precauție. Extinderea masivă a plantațiilor de açaí sau creșterea cererii de biocombustibili ar putea recrea aceleași probleme care au provocat degradarea Amazonului. „Nu orice tranziție bio este una bună”, avertizează Ana Yang, expertă în politici de mediu. „Dacă duce la distrugerea habitatelor naturale, nu rezolvă problema, ci o agravează.”

Pe măsură ce lumea caută alternative la combustibilii fosili, Amazonul devine un punct-cheie al viitorului economic „verde”. Fie că următorul superaliment se numește cupuaçu sau bacaba, Brazilia pariază pe o nouă paradigmă: prosperitate prin protejarea pădurii.