2026 – anul decisiv pentru misiunea solară indiană Aditya-L1: ce urmează pentru observatorul care va privi Soarele la apogeul activității sale
Anul 2026 se anunță a fi unul fără precedent pentru misiunea spațială indiană Aditya-L1, primul observator solar al Indiei aflat în spațiu. Este pentru prima dată când satelitul, amplasat în punctul Lagrange L1 în 2023, va putea urmări Soarele în momentul în care acesta atinge maximul ciclului său de activitate – un fenomen care apare aproximativ o dată la 11 ani și presupune o inversare completă a polilor magnetici ai stelei.
Când Soarele intră în perioada de maximă activitate, trece de la o stare relativ calmă la una extrem de turbulentă. Numărul furtunilor solare crește semnificativ, iar coroana solară începe să expulzeze mult mai multe ejecții coronale de masă (CME) – bule uriașe de particule încărcate, aruncate în spațiu cu viteze ce pot depăși 3.000 km/s.
Ce sunt ejecțiile coronale de masă și de ce sunt periculoase?
O singură CME poate cântări până la un trilion de kilograme și poate fi de câteva ori mai mare decât Pământul. Deși fenomenul este spectaculos, efectele pot fi devastatoare pentru infrastructura modernă:
-
poate afecta sateliții,
-
poate deregla sistemele GPS,
-
poate produce pene masive de curent,
-
poate cauza pierderi economice uriașe.
Profesorul R. Ramesh, cercetător la Institutul Indian de Astrofizică și investigator principal al instrumentului Velc – coronograful misiunii – spune că în perioadele calmate Soarele emite două-trei CME-uri pe zi.
„În 2026 ne așteptăm la zece sau chiar mai multe în fiecare zi”, explică el.
De ce este Aditya-L1 special?
Există mai multe misiuni dedicate studierii Soarelui, inclusiv SOHO (misiune NASA–ESA), dar Aditya-L1 are un avantaj unic: coronograful său este proiectat astfel încât să imite perfect Luna, blocând în totalitate fotosfera solară și permițând observarea continuă a coroanei – chiar și în timpul eclipselor.
Această „Lună artificială” permite urmărirea continuă a coroanei 24/7, lucru imposibil de realizat de pe Pământ.
Mai mult, Aditya-L1 este singura misiune care poate observa erupțiile solare în lumină vizibilă, ceea ce îi permite să determine temperatura, energia și potențialul de pericol al fiecărei CME.
Cum ajută această misiune Pământul?
Astăzi există aproape 11.000 de sateliți pe orbita Pământului. Toți sunt sensibili la activitatea solară. Un CME puternic poate cauza defectarea electronicelor, pierderea sateliților sau perturbarea comunicațiilor globale.
Aurora boreală, deși spectaculoasă, reprezintă un semnal clar că particulele solare ating câmpul magnetic al Pământului.
Exemple din istorie arată cât de periculoase pot fi furtunile solare:
-
Evenimentul Carrington (1859) a distrus rețele telegrafice din toată lumea.
-
1989: regiunea Quebec a rămas fără curent electric timp de 9 ore.
-
2015: traficul aerian din Suedia a fost întrerupt.
-
2022: NASA a pierdut 38 de sateliți SpaceX din cauza unei furtuni solare.
Dacă Aditya-L1 poate detecta în timp real o CME și îi poate calcula direcția și energia, autoritățile ar putea opri temporar rețelele electrice și sateliții, prevenind dezastre majore.
Ce a observat deja misiunea?
Unul dintre cele mai mari CME-uri detectate până acum a fost cel din 13 septembrie 2024. A avut:
-
270 milioane tone,
-
temperatură de 1,8 milioane °C,
-
energie echivalentă cu 2,2 milioane megatone TNT.
Profesorul Ramesh spune că, deși aceste valori sunt enorme, CME-ul este considerat doar „mediu”. La maximul solar din 2026 este posibil să vedem evenimente chiar mai puternice decât cel care a distrus dinozaurii acum 66 milioane de ani.
2026 – anul în care vom cunoaște adevărata violență a Soarelui
Pe măsură ce se apropie vârful ciclului solar, miza este uriașă. Observațiile Aditya-L1 din 2026 ar putea:
-
preveni avarii globale,
-
proteja sateliții,
-
oferi cea mai completă hartă a coroanei solare,
-
schimba modul în care protejăm infrastructura spațială.
India intră în elita științei solare cu o misiune care va influența, probabil, întreaga industrie spațială.