„Nu ne pot opri”: Georgienii continuă protestele pro-europene după un an de represiune

La un an după izbucnirea protestelor masive pro-europene din Georgia, atmosfera de pe străzile capitalei Tbilisi rămâne încărcată, dar determinată. În ciuda arestărilor, amenzilor exorbitante și a unei legislații tot mai restrictive, mii de oameni ies în continuare seară de seară în stradă, convinși că apărarea viitorului european al țării nu poate fi abandonată.

Pentru Giorgi Arabuli, unul dintre protestatarii fideli, motivația este simplă: „Sunt aici pentru viitorul acestei țări. Nu vrem să ne întoarcem în întunericul anilor ’90, în instabilitatea și influența rusească care ne-au ținut pe loc.”

Protestele au izbucnit pe 28 noiembrie 2024, după ce premierul Irakli Kobakhidze a anunțat înghețarea procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru patru ani. Decizia a stârnit furie într-o țară unde sprijinul public pentru integrarea europeană depășește constant 80%.

Un an de confruntări: de la mitinguri masive la o luptă de uzură

Primele luni ale protestelor au mobilizat zeci de mii de oameni pe bulevardul Rustaveli, artera principală a Tbilisiului. Forțele de ordine au intervenit brutal, recurgând la gaze lacrimogene, tunuri cu apă și arestări în masă.

Pe măsură ce guvernul a înăsprit legislația, protestele s-au transformat într-o mișcare adaptabilă: marșuri spontane pe străzile adiacente, adunări scurte pentru a evita intervenția poliției și strategii de dispersie rapidă. În pofida eforturilor autorităților, mobilizarea nu a putut fi înăbușită.

Amenințările judiciare au escaladat. Amenzile pentru blocarea drumurilor au ajuns la sume uriașe, iar o lege recent adoptată prevede până la 14 zile de închisoare pentru prima abatere și până la un an pentru repetarea infracțiunii.

Opozanți, jurnaliști, activiști – toți vizați

Un caz emblematic este cel al NATEI Koridze, prezentă la proteste în fiecare seară pentru a cere eliberarea soțului său, Zura Japaridze, lider al opoziției, arestat pentru că a refuzat să depună mărturie într-o comisie parlamentară. Japaridze se află în detenție solitară, iar la eliberarea programată pentru 22 decembrie îl așteaptă noi acuzații, inclusiv „sabotaj” și „colaborare cu puteri străine” – în realitate, simple discuții cu partenerii occidentali despre abuzurile guvernului.

În total, opt lideri ai opoziției se confruntă cu pedepse ce pot ajunge până la 15 ani de închisoare. Printre cei închiși se numără și actorul Andro Chichinadze, condamnat la doi ani, ceea ce a dus la închiderea teatrului său în semn de protest.

Jurnalista Mzia Amaglobeli, una dintre cele mai respectate voci independente din Georgia, a fost de asemenea încarcerată. Într-o scrisoare către BBC, ea avertizează: „Rusia ne cucerește fără război. Un oligarh conduce țara, ne fură viitorul european și consolidează un regim autoritar.”

Europa și calea pierdută

Raportul anual al Comisiei Europene a fost categoric: Georgia nu mai îndeplinește criteriile pentru a fi considerată un candidat real la aderare. Ambasadorul UE la Tbilisi a calificat concluziile drept „devastatoare”.

Guvernul Georgiei a reacționat ostil, acuzând Bruxelles-ul de „dictat ideologic”, iar liderii partidului de guvernământ, Georgian Dream, au intensificat retorica anti-occidentală.

Premierul Kobakhidze respinge acuzațiile privind o apropiere de Rusia: „Ne protejăm țara. Poporul georgian vrea pace.” Criticii însă văd în această poziție o justificare pentru alunecarea spre autoritarism.

Determinarea străzii: „Nu ne pot zdrobi”

În ciuda represiuni și a riscurilor, protestatarii nu dau semne de oboseală. Bulevardul Rustaveli este adesea evacuat cu forța, dar manifestațiile continuă în fiecare seară.

„Au încercat totul să ne oprească, dar nu au reușit”, spune Nata Koridze. „Atâta timp cât vocea noastră se aude, nu pot învinge.”

Pentru mulți georgieni, lupta nu este doar politică, ci identitară: fie rămân ancorați în sfera de influență rusă, fie revin pe drumul integrării europene. Iar pe străzi, hotărârea pare mai puternică decât frica.