Manevrele Oligarhilor de la Tiraspol: Cum fentează Viktor Gușan sancțiunile ucrainene în timp ce spionajul de la Kiev avertizează asupra unui nou front hibrid

Războiul din Ucraina continuă să reconfigureze nu doar liniile frontului, ci și rețelele economice obscure care au susținut decenii la rând regimurile separatiste din spațiul ex-sovietic. În centrul atenției se află Viktor Gușan, atotputernicul oligarh transnistrean și liderul de facto al holdingului „Sheriff”, care domină regiunea separatistă din stânga Nistrului. O investigație recentă a scos la iveală modul în care imperiul său financiar încearcă să supraviețuiască sancțiunilor impuse de Kiev, printr-o combinație de litigii juridice și inginerii de acționariat, totul pe fundalul unor avertismente alarmante venite din partea serviciilor secrete ucrainene.

Jocul de-a șoarecele și pisica cu justiția ucraineană
Începând cu aprilie 2022, la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei, autoritățile de la Kiev au pus sub lupă afacerile lui Gușan din Ucraina. Motivul a fost unul strategic: legăturile suspectate dintre companiile holdingului Sheriff, în special uzina „Moldavizolit”, și complexul militar-industrial al Rusiei. Procurorii ucraineni au acuzat că piese produse în stânga Nistrului ar fi alimentat mașinăria de război a Kremlinului.

În consecință, în septembrie 2022, instanțele din Kiev au dispus sechestrarea activelor deținute de Gușan pe teritoriul ucrainean. Printre acestea se numără firme din regiunea Odesa (orașul Vîlkove), precum „EKOFORTPOST” și „AKVA TV”, specializate în piscicultură și comerț alimentar, dar și un activ mult mai valoros: compania de telecomunicații „First Investment Union”. Măsurile asiguratorii interziceau orice modificare a structurii acționariatului sau înstrăinarea bunurilor.

Totuși, oligarhul nu a stat cu mâinile în sân. Într-o mișcare surpriză, pe 21 ianuarie 2025, avocații lui Gușan au reușit să convingă magistrații ucraineni să ridice parțial interdicțiile asupra firmei de telecomunicații. Argumentul principal a fost acela că nici Gușan, nici angajații companiei nu au calitatea oficială de suspecți în dosarul penal deschis în 2022. Imediat după obținerea acestei victorii de etapă, Gușan a recurs la o manevră clasică de protejare a activelor: a cedat pachetul de acțiuni partenerului său de o viață, Ilia Kazmalî.

Kazmalî, co-fondator al imperiului Sheriff, a preluat controlul prin intermediul unui vehicul offshore din Cipru, „LLC GAYMERSY LIMITED”. Această mutare nu este deloc întâmplătoare. Kazmalî și Gușan controlează împreună „Interdnestrcom”, monopolistul telecomunicațiilor din Transnistria, iar noile aranjamente financiare sugerează o încercare de a securiza activele din Ucraina sub un nume mai puțin expus direct sancțiunilor imediate, deși și companiile lui Kazmalî (precum „INTERTELECOM”) au fost în trecut sub vizorul SBU pentru presupuse legături cu serviciile rusești.

Avertismentele HUR: Drone, sabotaj și șantajul gazelor
În timp ce avocații oligarhilor luptă în instanțe, situația de securitate pe teren se degradează. Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR) a emis recent avertismente severe privind activitățile Rusiei în regiunea transnistreană. Potrivit spionajului de la Kiev, Moscova transformă enclava separatistă într-o bază logistică pentru războiul hibrid.

Rapoartele indică înființarea unor centre de producție a dronelor și de instruire a operatorilor chiar în stânga Nistrului. Obiectivul Kremlinului pare a fi dublu: deschiderea unei noi axe de presiune asupra sudului Ucrainei (regiunea Odesa) și destabilizarea profundă a Republicii Moldova. Agenți speciali ar fi fost trimiși în regiune pentru a coordona grupuri de sabotaj și operațiuni psihologice, menite să creeze haos și să justifice o eventuală escaladare militară.

Miza economică a acestor tensiuni este uriașă: gazul. După ce Ucraina a sistat tranzitul gazelor rusești pe 31 decembrie 2024, Transnistria s-a trezit într-o situație critică. Începând cu februarie 2025, regiunea este nevoită să supraviețuiască cu gaz cumpărat de pe piața europeană – o afacere scumpă care erodează modelul economic parazitar al Tiraspolului, bazat pe energie gratuită de la Gazprom. Analistii HUR susțin că zăngănitul armelor și provocările de la graniță au scopul de a șantaja Kievul să reia tranzitul de gaze, vital pentru supraviețuirea regimului separatist și a afacerilor holdingului Sheriff.

Deși Vicepremierul pentru Reintegrare de la Chișinău, Valeriu Chiveri, a declarat prudent că nu există confirmări independente ale acestor activități militare, contextul rămâne volatil. Cu o mie de soldați ruși care păzesc depozitul de la Cobasna și alți 400 în forțele de menținere a păcii, Transnistria rămâne un „butoi cu pulbere” pe care oligarhii locali încearcă să îl gestioneze pentru a-și salva averile, în timp ce Moscova îl folosește ca pârghie geopolitică.