Suspectul în atacul asupra membrilor Gărzii Naționale: izolarea, episoadele maniacale și un trecut complicat după fuga din Afganistan

Cazul lui Rahmanullah Lakanwal, suspectul în atacul soldat cu moartea unei membre a Gărzii Naționale din SUA și rănirea gravă a unui alt militar, continuă să genereze dezbateri intense privind securitatea, sănătatea mintală și politicile americane de imigrație. Potrivit documentelor obținute de presa americană, inclusiv de CBS News, suspectul se confrunta cu probleme psihologice severe, izolare și episoade maniacale cu mult timp înainte de incidentul armat din Washington D.C.

Atacul: o ambuscadă mortală în capitala SUA

Pe 22 noiembrie 2025, în Washington D.C., Rahmanullah Lakanwal, 29 de ani, ar fi deschis focul asupra a doi membri ai Gărzii Naționale. În urma atacului, Sarah Beckstrom, în vârstă de doar 20 de ani, a murit, iar colegul ei, Andrew Wolf, 24 de ani, a fost grav rănit.

Autoritățile americane au calificat incidentul drept o „ambuscadă planificată”. Lakanwal a fost la rândul său împușcat și se află internat în stare stabilă, urmând să fie judecat sub acuzația de omor.

Intrarea în SUA și viața după evacuarea din Afganistan

Lakanwal a intrat în Statele Unite în 2021, în cadrul programului „Operation Allies Welcome”, destinat afganilor care au colaborat cu armata americană în timpul războiului. Evacuarea sa a venit în contextul retragerii haotice a trupelor SUA și a preluării puterii de către talibani, perioadă în care numeroși foști colaboratori ai forțelor occidentale se temeau de represalii.

Potrivit CBS, Lakanwal a solicitat azil în 2024, iar cererea i-a fost aprobată în 2025. El locuia în statul Washington împreună cu soția și cei cinci copii, la peste 4.000 km distanță de locul atacului.

Avertismente ignorate? Emailurile care ridică semne de întrebare

Documente trimise în 2024 de un lucrător social către organizații umanitare indică faptul că suspectul se confrunta de mult timp cu serioase tulburări mintale.

Într-un email din 11 ianuarie 2024, case-workerul descrie o situație alarmantă:

• Suspectul nu mai lucra de un an.

• Familia risca evacuarea din locuință.

• Lakanwal „avea probleme de sănătate mintală netratate și refuza orice contact cu personalul de suport”.

Un alt email din 31 ianuarie 2024 îl descrie pe Lakanwal astfel:

„Își petrecea săptămâni întregi în camera sa întunecată, fără să vorbească cu nimeni, nici măcar cu soția și copiii săi.”

Se menționează și episoade maniacale în care pleca cu mașina familiei „fără destinație” timp de una până la două săptămâni.

Aceste semnale sporite nu au dus la instituirea unui program de monitorizare psihologică sau intervenție terapeutică profesionistă.

Legături cu unitățile speciale afgane și posibila radicalizare

Potrivit unor surse din fostele structuri de securitate afgane, Lakanwal ar fi făcut parte dintr-o unitate specială cunoscută sub numele de „Zero Unit”, un grup paramilitar antrenat alături de CIA.

Directorul CIA, John Ratcliffe, a confirmat ulterior colaborarea suspectului cu agenția americană.

Pe de altă parte, secretarul american al Securității Interne, Kristi Noem, a declarat că suspectul ar fi fost „radicalizat în SUA”, prin conexiuni locale. Totuși, nu au fost prezentate dovezi publice clare.

Consecințe imediate: oprirea procesării cererilor de azil

După incident, președintele Donald Trump a anunțat o decizie drastică:

• „Suspendarea permanentă” a imigrației din toate „țările din lumea a treia”.

• Blocarea tuturor proceselor de azil până la implementarea unui „sistem de verificare maximă”.

Directorul USCIS a confirmat suspendarea totală a procesării pentru moment.

Întrebări fără răspuns: securitate, sănătate mintală și responsabilitate

Cazul deschide întrebări majore:

• Cum a reușit un individ cu istoric psihologic sever să intre și să fie integrat în SUA fără monitorizare?

• De ce avertismentele lucrătorilor sociali nu au dus la intervenții ale autorităților?

• Cum pot fi prevenite astfel de incidente în comunitățile de refugiați aflați în tranziție traumatică?

Pe fondul acestor întrebări, tragedia din Washington rămâne o rană deschisă într-un moment în care politica privind refugiații este mai controversată ca niciodată.