Secretul inteligenței umane? Ar putea fi în sistemul nostru digestiv

Secretul inteligenței umane?

Microbii din intestinul nostru ar putea fi factorul cheie în dezvoltarea creierului uman și continuă să influențeze funcționarea acestuia. Un studiu recent realizat de Universitatea Northwestern arată că bacteriile intestinale pot influența direct modul în care creierul se dezvoltă și funcționează. Când cercetătorii au transferat microbii din diferite specii de primate în șoareci, creierul acestora a început să semene cu cel al speciei gazdă originale. Microbii proveniți de la primate cu creier mare au sporit energia cerebrală și căile de învățare, în timp ce alții au declanșat modele foarte diferite. Rezultatele sugerează că microbii intestinali ar fi putut juca un rol ascuns în modelarea creierului uman și în influențarea sănătății mentale.

Impactul microbilor asupra creierului

Studiul a evidențiat cum microbii intestinali pot reconfigura creierul în moduri semnificative. Cei de la Universitatea Northwestern au adus dovezi experimentale directe care arată că microbiomul intestinal contribuie la diferențele funcționale ale creierului între specii de primate. „Studiul nostru arată că microbii influențează trăsături relevante pentru înțelegerea evoluției, în special a evoluției creierelor umane”, a declarat Katie Amato, profesor asociat de antropologie biologică și investigator principal al studiului.

Examinarea funcției cerebrale

Cercetătorii au efectuat un experiment strict controlat, introducând microbii intestinali de la două specii de primate cu creier mare (uman și maimuță veveriță) și o specie de primate cu creier mic (macaque) în șoareci care nu aveau microbii lor. După opt săptămâni, s-au observat diferențe clare în activitatea cerebrală. Șoarecii care au primit microbi de la primate cu creier mic au arătat modele distincte de funcționare cerebrală potrivit cu cei de la primate cu creier mare.

Asocieri cu condiții neurodevelopmentale

Un alt rezultat neașteptat a fost că șoarecii care au primit microbi de la primate cu creier mic au arătat modele de exprimare genică asociate cu ADHD, schizofrenie, bipolare și autism. Studiile anterioare au găsit corelații între condiții precum autismul și compoziția microbiomului intestinal. „Acest studiu oferă mai multe dovezi că microbii ar putea contribui în mod cauzal la aceste tulburări – microbiomul intestinal modelând funcția cerebrală în timpul dezvoltării”, a adăugat Amato.