Matematica autorităților: Cum sunt calculate compensațiile la căldură și cine riscă să fie exclus în acest an

În plin sezon rece, Guvernul Republicii Moldova a introdus criterii mult mai stricte pentru acordarea compensațiilor la energie, o măsură care a stârnit discuții aprinse în rândul cetățenilor, economiștilor și organizațiilor sociale. Cu peste 780.000 de cereri depuse până la sfârșitul lunii noiembrie, potrivit Ministerului Muncii, presiunea asupra sistemului este uriașă, iar noile reguli schimbă fundamental modul în care sunt selectați beneficiarii.

Executivul susține că modificările sunt menite să direcționeze sprijinul către familiile cu adevărat vulnerabile, dar criticii afirmă că multe persoane cu venituri modeste — în special pensionari — ar putea rămâne fără ajutor din cauza unor formule rigide și a introducerii unor filtre noi, considerate excesive.

Economiile personale – un criteriu controversat

Unul dintre cele mai discutate elemente ale noii scheme este verificarea economiilor bancare. Dacă o persoană are depozite bancare generoase sau obține venituri semnificative din dobânzi, poate fi exclusă automat de la compensații, chiar dacă veniturile sale lunare sunt limitate.

De exemplu, o persoană cu un depozit de 150.000 lei și o dobândă de 4% — adică un venit anual de aproximativ 4.000 lei — poate pierde dreptul la compensații chiar dacă este pensionar și a strâns acei bani pe parcursul unei vieți întregi. Ministerul Muncii explică faptul că „economiile reprezintă resurse care trebuie luate în calcul pentru a evalua capacitatea reală de plată a solicitantului”.

Criticii spun însă că regula penalizează persoanele care au economisit responsabil: „Nu poți pedepsi un pensionar doar pentru că a reușit să nu-și cheltuiască toți banii”, susțin experți în politici sociale.

Primul filtru: ponderea cheltuielilor pentru energie

Guvernul a introdus o formulă standard pentru a determina cât de împovărătoare sunt costurile energetice pentru o familie:

R = (cheltuieli lunare pentru încălzire / venitul lunar) × 100

• Dacă R < 20%, compensația nu se acordă.

• Dacă R > 20%, familia trece la al doilea filtru.

Un exemplu concret ilustrează cât de strict este criteriul:
O persoană singură cu venit de 16.000 lei și cheltuieli lunare de 3.000 lei pentru încălzire are:

R = 3.000 / 16.000 × 100 = 18,7%

Așadar, nu primește compensație, chiar dacă 3.000 lei reprezintă o sumă considerabilă.

Al doilea filtru: „venitul raportat la necesarul minim”

Statul compară venitul familiei cu un prag minim de existență:

• 5.707 lei pentru solicitant

• 3.995 lei pentru fiecare membru suplimentar

Dacă venitul / cheltuieli minime × 100% < 100%, solicitantul este eligibil.

Exemplu:
Un pensionar cu 4.000 lei pensie și cheltuieli minime stabilite la 5.707 lei:

4.000 / 5.707 × 100 = aprox. 70%

Astfel, pensionarul primește compensație maximă, deoarece venitul său nu acoperă minimul stabilit.

Consum prea mare? Pierzi compensația

Guvernul a redus pragul maxim de consum pentru gaz de la 450 m³ la 350 m³ lunar. Depășirea acestei limite duce automat la excludere din program.

„Compensațiile nu pot susține consumuri exagerate”, explică Ministerul Energiei.

Cât compensează statul în acest an

Din cauza presiunilor bugetare, sumele maxime au fost reduse:

• Compensație maximă: 1000 lei (față de 1400 lei anul trecut)

Procentul aplicat facturilor finale a rămas neschimbat:

• Gaz: 25%

• Încălzire centralizată: 30%

• Electricitate: 40%

• Combustibil solid: 15%

Impact social și nemulțumiri

Economiștii avertizează că noile criterii ar putea exclude familii care, deși nu sunt „sărace” în termeni statistici, sunt vulnerabile în fața costurilor ridicate de iarnă. Organizațiile sociale cer o flexibilizare a formulelor și mai multă transparență în evaluarea solicitărilor.

Pentru moment, Guvernul insistă că reforma este necesară pentru a preveni fraudarea sistemului și pentru a distribui ajutorul „corect și responsabil”.