Creștinii ortodocși de stil vechi au intrat în Postul Crăciunului: 40 de zile de rugăciune, cumpătare și pregătire spirituală

Creștinii ortodocși care urmează calendarul iulian au intrat astăzi în Postul Nașterii Domnului, cunoscut în tradiția populară drept Postul Crăciunului. Acest post, unul dintre cele mai importante din anul bisericesc, durează 40 de zile și se încheie odată cu sărbătoarea Nașterii Domnului, celebrată pe 7 ianuarie.

În această perioadă, credincioșii sunt chemați să se abțină de la carne, lactate, ouă și alte produse de origine animală. Biserica oferă însă dezlegări la pește în zilele de sâmbătă și duminică, până la sfârșitul lunii decembrie, pentru a ușura rânduiala postului în această perioadă a anului.

Sensul duhovnicesc al postului: împăcare, liniște și lumină

Solicitat de IPN, arhimandritul Mihail Fagurel, parohul Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din Sămășcani, raionul Șoldănești, a explicat că Postul Nașterii Domnului nu este doar o regulă alimentară, ci un drum interior. „Postul este perioada în care omul încearcă să-și curețe sufletul, să se apropie mai mult de Dumnezeu și să se pregătească pentru marea bucurie a Crăciunului. Nu este suficient să renunțăm doar la anumite alimente, ci trebuie să ne împăcăm cu cei din jur, să ne iertăm unii pe alții și să ne mărturisim greșelile”, a afirmat arhimandritul.

Părintele subliniază că postul Nașterii Mântuitorului este considerat unul mai blând în comparație cu Postul Paștilor sau cu Postul Adormirii Maicii Domnului. „În perioada rece a anului, organismul are nevoie de mai multă energie. De aceea, Biserica a rânduit dezlegări la pește în anumite zile. Este un post accesibil, dar profund însemnat”, a adăugat acesta.

Tradiții, obiceiuri și semnificații pentru credincioși

În satele Moldovei, începutul Postului Crăciunului marchează o perioadă de pregătire pentru sărbătoarea care vestește nașterea Mântuitorului. Oamenii respectă tradiții vechi: fac curățenie generală în case, pregătesc bucate de post, participă la slujbe și se spovedesc.

Pentru mulți, postul este un timp al liniștii, al introspecției și al faptelor bune. Preoții îndeamnă credincioșii să reducă grijile lumești, să se preocupe mai puțin de aspectele materiale și să pună mai mult accent pe rugăciune, lecturi duhovnicești, ajutorarea celor nevoiași și apropierea de familie.

„Când slăbește trupul, se întărește sufletul”

Arhimandritul Mihail amintește că postirea nu înseamnă doar abținerea de la mâncare: „În tradiția creștină, postul înseamnă și abținerea de la tot ce ne place în exces, pentru a învăța cumpătarea și autocontrolul. Postul devine un exercițiu spiritual. Când slăbește puțin trupul, se întărește Duhul.”

El subliniază că în această perioadă credincioșii trebuie să-și înfrâneze mânia, să evite vorbele rele și să caute pacea interioară. Faptele bune, milostenia și iertarea sunt considerate esențiale pentru ca postul să fie primit înaintea lui Dumnezeu.

Dezlegările și rânduiala alimentară

Până pe 31 decembrie, în zilele de sâmbătă și duminică, Biserica acordă dezlegări la pește, vin și untdelemn. După această dată — sau după pomenirea Sfântului Spiridon, în unele rânduieli — postul devine mai strict, fiind permis doar consumul bucatelor vegetale.

Rânduiala este structurată astfel încât credincioșii să poată participa la slujbe deosebite, precum Acatistul Nașterii Domnului, Vecerniile și Sfânta Liturghie, care capătă o încărcătură specială în această perioadă.

Un drum de 40 de zile către sărbătoarea luminii

Pentru credincioșii ortodocși de stil vechi, Postul Nașterii Domnului reprezintă începutul unei perioade de 40 de zile de curățire sufletească ce culminează cu noaptea sfântă a Crăciunului. Este o călătorie spirituală menită să îi apropie pe oameni de Hristos și să le reamintească esența sărbătorii — nașterea iubirii, a păcii și a bucuriei.