Confruntarea geoeconomică, cea mai mare amenințare globală, spun liderii lumii
Confruntarea geoeconomică, o amenințare majoră pentru stabilitatea globală
Conform unui raport al Forumului Economic Mondial (WEF), "confruntarea geoeconomică" este considerată cea mai presantă amenințare globală în termen scurt. Raportul anual Global Risks, publicat miercuri, a interogat peste 1.300 de experți din întreaga lume despre cele mai mari riscuri pentru stabilitatea globală.
Un procent de 18% dintre respondenți au identificat "confruntarea geoeconomică" - care implică utilizarea comerțului, investițiilor, sancțiunilor și politicii industriale ca arme strategice pentru a constrânge rivalitățile geopolitice - ca fiind cel mai probabil declanșator al unei crize globale în următorii doi ani.
Saadia Zahidi, director general al întâlnirii anuale WEF de la Davos, Elveția, a citat creșterea tarifelor, verificările investițiilor externe și controlul mai strict al resurselor ca exemple de "confruntare geoeconomică". Aceasta a declarat că: "Când instrumentele de politică economică devin, în esență, arme în loc de un fundament al cooperării".
Deși raportul nu a menționat țări specifice, ascensiunea acestei categorii de la locul nouă în anul anterior, la prima poziție, reflectă un an marcat de războaie comerciale reînnoite între puteri rivale, generate de impunerea de tarife agresive de către administrația președintelui Donald Trump din Statele Unite.
Raportul mai subliniază că riscul confruntării geoeconomice este în creștere, pe măsură ce lumea intră într-o nouă "epocă a competiției" în care instrumentele economice sunt tot mai des folosite ca extensii ale strategiei geopolitice, în contextul unei retrageri generale de la multilateralisme.
"Protecționismul, politica industrială strategică și influența activă a guvernelor asupra lanțurilor de aprovizionare vitale semnalează o lume tot mai competitivă," se mai arată în raport.
În plus, rivalitățile economice vin tot mai mult în prim-plan, în contextul temerilor legate de o potențială recesiune economică, creșterea inflației și bulele de active pe măsură ce țările se confruntă cu poveri mari de datorii și piețe volatile.
Raportul a clasat dezinformarea și polarizarea societății ca fiind a doua și a treia amenințare cea mai presantă pe termen scurt. Îngrijorările legate de mediu au fost considerate cea mai mare amenințare pe o perioadă de 10 ani, cu fenomene meteorologice extreme, pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor evaluate ca fiind cele mai grave riscuri pe termen lung.
Peter Giger, șeful grupului de risc de la Zurich Insurance Group, a subliniat că o "compunere complexă de riscuri interconectate" solicită o atenție considerabilă, menționând că amenințări serioase, cum ar fi riscurile la adresa infrastructurii critice, par a fi "subevaluate".
Raportul a evaluat perturbările asupra infrastructurii critice, cum ar fi cele energetice, de apă și digitale, ca fiind al 22-lea cel mai mare risc în următorii doi ani și al 23-lea în următorii 10, numindu-l "un oversight periculos".
