Putin își întărește condițiile pentru pace: retragerea armatei ucrainene din teritoriile revendicate, cerință esențială înaintea discuțiilor cu SUA

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a reafirmat joi poziția dură a Moscovei privind condițiile pentru încheierea războiului din Ucraina, declarând că Rusia „va depune armele doar dacă trupele ucrainene se retrag complet din teritoriile revendicate” de Kremlin. Declarațiile vin cu doar câteva zile înainte ca o delegație americană să sosească la Moscova pentru o nouă rundă de discuții diplomatice.

Putin a insistat, încă o dată, că viitorul oricărui acord de pace depinde de recunoașterea de către Ucraina și Occident a controlului rusesc asupra regiunilor anexate sau ocupate în ultimul deceniu: Crimeea (2014), respectiv Donbasul, unde Moscova controlează cea mai mare parte a teritoriului. În ultimii ani, aceste cereri au constituit fundamentul poziției de negociere a Kremlinului, iar ultimul discurs al lui Putin nu lasă loc de compromis.

Kremlinul cere retragerea Kievului din Donbas: o condiție imposibilă pentru Ucraina

„Dacă nu se retrag, vom realiza acest lucru prin forța armelor”, a declarat Putin, acuzând conducerea ucraineană că ar dori să „lupte până la ultimul soldat”. Liderul rus a susținut că Rusia ar fi „pregătită și pentru acest scenariu”, reafirmând că Moscova deține inițiativa militară pe front.

Pentru Kiev, cererea de a abandona teritoriile rămase sub control ucrainean în Donetsk și Luhansk este inacceptabilă. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, spunând că Rusia „sfidează eforturile diplomatice sincere de a pune capăt războiului”.

Planul de pace revizuit în Geneva: Moscova îl numește „bază posibilă”, dar vrea modificări

În ultimele săptămâni, diplomația internațională s-a intensificat semnificativ. La Geneva, reprezentanți ai SUA și Ucrainei au modificat un proiect de plan de pace care fusese inițial elaborat anul trecut de negocitori americani și ruși. Deși documentul revizuit a fost transmis Moscovei, sursele diplomatice afirmă că acesta nu rezolvă problema teritoriilor ocupate, cea mai mare divergență între părți.

Putin a admis că textul poate fi „o bază pentru discuții”, dar a subliniat că sunt necesare „corecturi formulate în limbaj diplomatic” pentru ca Rusia să îl accepte.

Întrebat dacă ar fi dispus să accepte un compromis prin care Crimeea și Donbasul ar fi recunoscute doar de facto ca teritorii rusești, dar nu și legal, Putin a răspuns: „Aceasta este una dintre discuțiile pe care le avem cu partenerii noștri americani”.

SUA trimit emisari la Moscova: Trump implică membri ai familiei

O delegație americană condusă de trimisul special Steve Witkoff este așteptată la Moscova săptămâna viitoare. Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că omul său de încredere, ginerele Jared Kushner, ar putea participa la discuții.

Zelenski a confirmat într-un mesaj video că delegațiile ucraineană și americană se vor întâlni „pentru a transforma principiile stabilite la Geneva în documente care pot garanta pacea și securitatea Ucrainei”.

Legitimitatea lui Zelenski, contestată de Putin

În intervenția sa, Putin a reiterat că nu consideră conducerea ucraineană „legitimă”, argumentând că Ucraina nu a putut organiza alegeri din cauza legii marțiale. Cu toate acestea, Parlamentul de la Kiev a votat în unanimitate în primăvară prelungirea legitimitații președintelui Zelenski pe durata războiului, conform legislației ucrainene.

Europa rămâne sceptică

În timp ce Casa Albă și Trump transmit optimism moderat, liderii europeni avertizează că declarațiile lui Putin nu indică o intenție reală de a încheia conflictul. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat Rusia că păstrează o „mentalitate postbelică”, tratând Europa ca pe o „zonă de influență” împărțită după bunul plac.

În condițiile în care luptele continuă, iar pacea rămâne un obiectiv îndepărtat, întrebarea centrală rămâne: cât de dispus este Kremlinul să negocieze real și ce preț ar avea o eventuală înțelegere pentru Ucraina?