Activiști britanici în greva foamei: Cer bail și un proces echitabil

Greva foamei durează de 70 de zile

De la mijlocul lunii noiembrie, trei activiști britanici din grupul proscris Palestine Action, Heba Muraisi, Kamran Ahmed și Lewie Chiaramello, au intrat într-o grevă a foamei pentru a cere un proces echitabil și revocarea statutului de „organizație teroristă” impus de Regatul Unit.

Cu toate că starea lor de sănătate s-a deteriorat, activiștii continuă să refuze hrana, fiind avertizați de prieteni și rude că se află aproape de moarte. Heba Muraisi și Kamran Ahmed refuză hrană de 70, respectiv 63 de zile. De asemenea, Lewie Chiaramello refuză alimente pe zile alternante din cauza diabetului de tip 1.

Până acum, cinci din cei opt participanți la protest au încheiat greva foamei din cauza problemelor de sănătate. Cei trei activiști sunt încarcerați în închisori diferite, fiind acuzați de implicarea în break-in-uri la sucursala britanică a companiei israeliene Elbit Systems din Bristol, unde echipamentele au fost avariate, și la o bază a Forțelor Aeriene Regale din Oxfordshire, unde două avioane militare au fost stropite cu vopsea roșie. Aceștia neagă toate acuzațiile.

Grupul solicită: bail și dreptul la un proces corect, revocarea desemnării Palestine Action ca „organizație teroristă” de către guvernul britanic, închiderea tuturor unităților Elbit din Regatul Unit, care produc tehnologie militară utilizată de forțele armate israeliene și alte guverne, precum și încetarea cenzurii din închisoare, care include reținerea corespondenței, apelurilor telefonice și cărților.

Toți cei opt au petrecut deja mai mult de un an în custodie fără a avea parte de un proces, depășind astfel limita de șase luni de detenție prealabilă obișnuită din Regatul Unit.

Efectele grevei foamei asupra organismului

În primele etape ale înfometării, după câteva zile fără hrană, organismul începe să descompună mușchii pentru a produce energie. Pe măsură ce postul continuă, metabolismul încetinește, iar organismul își pierde capacitatea de a regla temperatura. Funcția renală se deteriorează, iar sistemul imunitar slăbește, diminuând astfel capacitatea corpului de a se vindeca. Odată ce rezervele organismului s-au epuizat, acesta nu mai poate prioritiza nutrienții pentru organele esențiale, ceea ce poate duce la o funcționare mai puțin eficientă a inimii și plămânilor.

Din păcate, o persoană sănătoasă ar putea supraviețui fără hrană între 45 și 61 de zile, ceea ce înseamnă că activiștii au depășit acum acest prag, punându-se în pericol extrem.

Preocupări internaționale

Grevele foamei au fost folosite de-a lungul timpului ca o formă extremă și non-violentă de protest, bazându-se pe presiunea morală pentru a convinge autoritățile să acționeze. Istoria acestei practici se regăsește în India și Irlanda antică, iar în timpurile moderne, grevele foamei continuă să fie declarații politice puternice, adesea atrăgând atenția internațională asupra cazurilor de încarcerare, nedreptate sau represiune.

Experții ONU au afirmat că grevele foamei sunt „adesea o măsură de ultimă instanță pentru persoanele care cred că drepturile lor de protest au fost epuizate”. De asemenea, au subliniat că responsabilitatea statului față de greviștii foamei este crescută, fiind necesar să se asigure accesul rapid la îngrijire medicală de urgență.

Kerry Moscogiuri, director al campaniilor și comunicării la Amnesty International UK, a descris situația ca fiind alarmantă, subliniind că este „șocant că acești activiști au fost nevoiți să recurgă la măsuri atât de disperate pentru a atrage atenția asupra situației lor”, adăugând că criza reflectă o „abuz flagrant al puterilor antiteroriste”.